Inteligența artificială la clasă nu mai este o opțiune — este o realitate pe care profesorii o gestionează zilnic, pregătiți sau nu. Cum integrezi IA în predare fără să sacrifici profunzimea învățării? Ce înseamnă un prompt bine formulat și de ce contează? Cum folosești instrumente precum NotebookLM pentru a lucra doar cu surse verificate și a evita halucinațiile AI? Și, mai ales, cum rămâi tu, ca profesor, pilotul procesului educațional și nu un simplu pasager al tehnologiei?
Pe 17 martie 2026, Asociația Edu Apps a organizat webinarul „Clasa Viitorului și Inteligența Artificială: de la viziune la practică”, în cadrul proiectului „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, cu doi invitați de excepție: conf. univ. dr. Gabriela Grosseck de la Universitatea de Vest din Timișoara și conf. univ. dr. Cătălin Glava de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Webinarul a îmbinat reflecția pedagogică de înalt nivel cu exemple concrete și aplicabile imediat la clasă, acoperind teme esențiale: primatul pedagogiei asupra tehnologiei, arta formulării prompturilor eficiente, igiena digitală în utilizarea AI și riscul pasivității cognitive a elevilor în fața algoritmilor. O întâlnire care a demonstrat că tehnologia devine un aliat real doar atunci când profesorul rămâne cel care gândește, decide și ghidează.
Despre invitați
Conf. univ. dr. Gabriela Grosseck – conferențiar universitar la Universitatea de Vest din Timișoara, cercetător și formator în domeniul tehnologiilor educaționale, cu o activitate recunoscută în integrarea instrumentelor digitale și a inteligenței artificiale în educație.
Conf. univ. dr. Cătălin Glava – conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specialist în formarea cadrelor didactice și dezvoltarea competențelor profesionale în educație.
Bilanțul proiectului și ecosistemul resurselor educaționale
Webinarul a debutat cu o scurtă prezentare a bilanțului proiectului, care a marcat succesul acestui proiect de amploare: formarea a peste 15.000 de cadre didactice și crearea a peste 9.000 de Resurse Educaționale Deschise (RED).
Platforma proiectului reprezintă o bogăție de materiale, oferind profesorilor acces la înregistrările video de la 50 de ateliere pedagogice (reprezentând 150 de secvențe video) și articole din 8 masterclassuri susținute de specialiști.
De asemenea, în secțiunea RED (https://pedagogiedigitala.clasaviitorului.ro/biblioteca-resurse/), se regăsesc peste 9000 de resurse educaționale deschide, create de cadrele didactice participante la proiect.
Primatul pedagogic și dimensiunile învățării
Intervenția conf. univ. dr. Cătălin Glava s-a concentrat pe conceptul fundamental de „primat pedagogic”. Ideea centrală este că pedagogia trebuie să rămână permanent superioară tehnologiei. Profesorii au fost îndemnați să evite „reflexul tehnocentric”, definit ca tentația de a folosi IA exclusiv pentru a face lecțiile mai spectaculoase, riscând astfel să genereze o învățare superficială. Orice decizie de a integra inteligența artificială trebuie să fie guvernată de o întrebare clară: cum susține acest instrument atingerea obiectivelor de învățare?
Conf. dr. Cătălin Glava a explicat detaliat cum IA sprijină multiplele dimensiuni ale învățării. Pe plan cognitiv, tehnologia generează provocări contextualizate la situații reale de viață și ajută la filtrarea stimulilor relevanți. Pe plan non-cognitiv, IA oferă un feedback personalizat, constructiv și neutru din punct de vedere emoțional, aspect esențial pentru cultivarea stimei de sine a elevului. Dimensiunea metacognitivă beneficiază masiv, deoarece dialogul cu mașina îi provoacă pe elevi să vizualizeze și să-și explice propriile procese de gândire.
Alfabetizarea IA a devenit obligatorie pentru cadrele didactice, structurându-se pe trei niveluri: conceptual (înțelegerea modului în care funcționează predicțiile statistice), critic (identificarea prejudecăților și a halucinațiilor) și creativ (utilizarea etică pentru a co-crea scenarii educaționale).
Inteligența artificială nu înlocuiește dascălul, ci devine un partener în triada profesor-elev-clasă. Exemplele prezentate din proiectul de educație timpurie „Natura descoperită” au demonstrat cum instrumente precum Gemini, Claude și Suno pot da naștere unor enciclopedii digitale captivante. Cheia succesului constă în echilibru: imaginile și sunetele generate de IA sunt alternate cu elemente din realitate și completate de activități fizice, totul sub coordonarea strictă a educatorului.
Radiografia de grup live: percepția profesorilor asupra IA
Cea de-a doua jumătate a webinarului, susținută de conf. univ. dr. Gabriela Grosseck, a abordat aspecte extrem de practice și etice referitoare la interacțiunea cu algoritmii.
Pentru a capta pulsul audienței și a arăta eficiența instrumentelor digitale, conf. dr. Gabriela Grosseck a inițiat un exercițiu interactiv chiar la începutul intervenției sale. A invitat participanții să acceseze un panou colaborativ Padlet și să descrie atitudinea lor privind utilizarea IA (prin hashtag-uri).
Ulterior, a folosit instrumentul Notebook LM (din ecosistemul Google) pentru a realiza instantaneu o „radiografie” a acestor răspunsuri, folosind un prompt de analiză. Această analiză (pe un eșantion de 100 de participanți) a scos la iveală mai multe concluzii grupate într-un „model semafor”:
- Zona verde (Punctele forte): Răspunsurile au arătat că profesorii prezenți se declară inovatori, creativi, adaptabili și empatici, preferând învățarea prin descoperire și prin joc. S-a remarcat că profesorii din zona educației timpurii și primare excelează la capitolul creativitate (35% dintre ei).
- Zona roșie (Blocajele): Analiza a evidențiat și o realitate dură: cadrele didactice se află într-un „blocaj critic” generat de lipsa de timp, resursele limitate și sentimentul de a fi copleșiți. Profesorii acuză lipsa unor strategii solide, a unor „tabere digitale” și a unei susțineri la nivel de politici educaționale, subliniind că viziunea modernă necesită investiții cu sens la nivelul școlii, nu doar efort individual.
Dincolo de rezultatul sociologic, scopul acestui exercițiu a fost unul demonstrativ. Conf. dr. Gabriela Grosseck le-a arătat profesorilor că o sarcină care ar fi consumat ore întregi a putut fi realizată în câteva minute, fără cunoștințe de programare. Mai mult, a explicat că Notebook LM poate recunoaște inclusiv scrisul de mână din fotografii cu post-it-uri, transformând rapid o interacțiune fizică din clasă într-o analiză digitală utilă.
Arta comunicării cu inteligența artificială: prompting-ul
O temă esențială adusă în discuție a fost „Green Prompting-ul”. Conștientizând amprenta uriașă de carbon generată de modelele de limbaj, conf. dr. Gabriela Grosseck a subliniat responsabilitatea profesorilor de a formula prompturi scurte, precise și de a utiliza comenzi negative pentru a minimiza risipa de energie a serverelor.
Promptul nu este o comandă de inginerie, ci o artă conversațională și un „act de gândire”. Pornind de la premisa că instrucțiunile vagi produc rezultate slabe și generice („Garbage in, garbage out”), conf. dr. Gabriela Grosseck a prezentat câteva exemple utilizate la clasă.
Un astfel de exemplu a fost exercițiul critic în care studenții au primit un prompt istoric absurd (legat de daci), scopul fiind testarea capacității lor de a detecta o cerință viciată înainte de a o introduce orbește în ChatGPT.
Un alt exercițiu relevant a fost „animalul care nu există încă”; prin acesta, studenții au realizat că, fără o detaliere umană precisă, AI-ul recurge la soluții statistice banale (cum ar fi adăugarea unor aripi la un animal domestic).
Aceste demersuri subliniază că traducerea intenției umane către mașină necesită efort cognitiv imens și multă precizie.
În acest sens, conf. dr. Gabriela Grosseck a recomandat utilizarea instrumentului Notebook LM ca metodă supremă de „igienă digitală”. Spre deosebire de alte instrumente care preiau informații nefiltrate de pe internet, Notebook LM lucrează exclusiv pe baza surselor (până la 50 de documente, PDF-uri) încărcate și validate de profesor. Acest lucru asigură transparența cognitivă, reduce masiv halucinațiile AI-ului și menține integritatea academică.
În mod paradoxal, deși trăim într-o lume hiper-tehnologizată, competențele care trebuie prioritizate rămân cele profund umane: gândirea analitică, empatia, reziliența și învățarea continuă.
Omul ca pilot al tehnologiei
Sesiunea s-a încheiat cu răspunsul invitaților la o întrebare venită din partea participanților: există riscul ca utilizarea IA la clasă să ofere elevilor modele de învățare de-a gata, încurajând pasivitatea cognitivă?
Răspunsul invitaților a fost ferm și convergent. Conf. dr. Cătălin Glava a explicat că instrumentul nu oferă de la sine o „sintaxă mentală”; profesorul este cel care trebuie să dirijeze procesul, astfel încât elevul să nu rateze efortul intelectual indispensabil învățării.
Conf. dr. Gabriela Grosseck a reiterat că riscul devine real doar atunci când lipsește un design pedagogic clar stabilit. Dacă profesorii abdică de la rolul lor de ghid, inteligența artificială se transformă dintr-un instrument într-un substitut dăunător. În încheiere, a fost evocată metafora lui Herbert Simon: omul trebuie să rămână „pilotul avionului, nu pasagerul tehnologiei”. Cum elevii utilizează deja aceste instrumente, simpla lor interzicere este o bătălie pierdută. Adevărata misiune a profesorilor moderni este să înțeleagă tehnologia și să aleagă să o gestioneze înțelept alături de elevi, pregătindu-i pentru un viitor incert.
Resurse descărcabile
Prezentările susținute în cadrul webinarului sunt oferite de către speakeri pentru a fi descărcate și integrate în activitatea dumneavoastră didactică. Ambele materiale sunt Resurse Educaționale Deschise (RED) și pot fi utilizate sub termenii licenței CC BY-NC-SA 4.0 Internațional (Atribuire – Necomercial – Distribuire în Condiții Identice).
Intervențiile experților invitați au fost completate de contribuții scrise, sub forma unor articole de specialitate dedicate tematicilor abordate în cadrul fiecărui masterclass.
Colecția completă de resurse educaționale poate fi consultată aici.
Complementar sesiunilor de tip masterclass, cadrele didactice implicate în proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” au beneficiat de ateliere pedagogice online. Aceste întâlniri au fost axate pe demonstrații practice privind integrarea la clasă a instrumentelor și metodelor digitale. Materialele video rezultate în urma acestor sesiuni aplicative sunt disponibile pentru consultare în secțiunea Ateliere pedagogice.
Asociația Edu Apps a derulat proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!, în cadrul apelului Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cod ID_19. Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea competențelor digitale și de pedagogie digitală ale profesorilor, pentru a integra eficient tehnologiile în practicile de predare și pentru a crește calitatea educației.