Asociația Edu Apps și Universitatea din București prezintă rezultatele studiului ”Pedagogie digitală, conștientizare și utilizare responsabilă a inteligenței artificiale (IA): schimbări tematice în opiniile exprimate de profesori. Profiluri, dinamici și implicații pentru mentorat”, autori: Iuliana Mihaela Lazăr, Ion Ovidiu Panisoara, Maria Diana Piele, Sorin Cristea, Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București realizat în cadrul proiectului „Clasa Viitorului – pedagogie digitală”, finanțat prin PNRR.
Studiul analizează modul în care cadrele didactice din învățământul preuniversitar se raportează la pedagogia digitală și la inteligența artificială, în două etape succesive ale programului de mentorat. Demersul este completat de un ghid practic, care transpune concluziile studiului în scenarii didactice, fișe de lucru, protocoale de verificare și activități didactice.
Metodologie
Prezentul studiu se bazează pe două loturi de răspunsuri deschise, colectate în două etape succesive ale programului de mentorat „Clasa Viitorului – pedagogie digitală”. Primul lot, corespunzător etapei centrate pe pedagogia digitală, a inclus 4.557 de răspunsuri codificate. Al doilea lot, corespunzător etapei în care problematica inteligenței artificiale a fost introdusă explicit, a inclus 2.847 de răspunsuri codificate. Analiza mixtă compară structura tematică a răspunsurilor formulate în două contexte formative succesive, folosind aceleași întrebări deschise, aceeași schemă tematică de codare și aceleași proceduri analitice.
Această abordare a permis evidențierea unor continuități și schimbări de accent în opiniile exprimate de profesori. Selecția resurselor, designul instrucțional și personalizarea învățării rămân teme centrale, în timp ce, în etapa în care problematica inteligenței artificiale este introdusă explicit, devin mai vizibile preocupările privind verificarea conținutului generat, etica, protecția datelor și necesitatea ca profesorul să verifice, să adapteze și să valideze materialele înainte de utilizarea lor la clasă.
Ce arată studiul?
Studiul arată că utilizarea frecventă a instrumentelor de inteligență artificială nu se rezumă la alfabetizarea în IA. Competența reală se reflectă în calitatea deciziei pedagogice: capacitatea profesorului de a evalua critic conținutul generat, de a-l adapta la obiectivele lecției, de a proteja datele elevilor și de a decide când utilizarea IA este justificată.
Rezultatele indică o schimbare graduală în modul în care profesorii discută despre tehnologie. Temele centrale ale pedagogiei digitale, respectiv selecția resurselor, designul instrucțional și personalizarea învățării, rămân importante. În etapa în care problematica inteligenței artificiale este introdusă explicit, devin însă mai vizibile preocupările privind verificarea conținutului generat, etica utilizării tehnologiei, protecția datelor și necesitatea ca profesorul să verifice, să adapteze și să valideze materialele înainte de utilizarea lor la clasă.
Această evoluție arată că inteligența artificială adaugă un nivel suplimentar de responsabilitate profesională. IA poate sprijini proiectarea lecțiilor, adaptarea materialelor sau formularea feedbackului, dar nu poate înlocui judecata pedagogică a profesorului.
Datele susțin și nevoia unui mentorat diferențiat. Profesorii nu au același nivel de familiarizare cu instrumentele digitale și cu IA, de aceea, formarea trebuie adaptată: unii profesori au nevoie de ghidaj pas cu pas și exemple simple, iar alții pot lucra pe scenarii mai complexe, legate de evaluare, feedback, personalizarea sarcinilor și dezvoltarea gândirii critice a elevilor.
„Inteligența artificială poate genera o lecție în trei secunde, dar numai un profesor o poate transforma într-o experiență sigură și valoroasă de învățare”
– Prof. univ. dr. Ion Ovidiu Pânișoară, Universitatea din București
Ghid metodologic pentru profesori
Studiul este completat de publicația: „Pedagogie digitală, conștientizare și utilizare responsabilă a inteligenței artificiale. Ghid metodologic pentru profesori”. Acesta transpune concluziile unei cercetări ample în instrumente aplicabile la clasă: scenarii didactice, fișe de lucru, protocoale de verificare, activități pentru elevi și modele de declarații privind utilizarea IA.
Ghidul metodologic se bazează pe evidența faptului că inteligența artificială poate sprijini activitatea didactică, dar nu înlocuiește decizia pedagogică. Profesorul rămâne responsabil pentru conținutul final, iar elevii trebuie sprijiniți să folosească tehnologia critic, activ și reflexiv.
Un element central al ghidului metodologic este regula verificării înainte de utilizarea la clasă. Orice material generat cu sprijinul IA trebuie analizat din perspectiva acurateței, a adecvării pedagogice, a echității, a protecției datelor și a transparenței.
„Inteligența artificială poate produce rapid conținut, dar valoarea educațională apare abia atunci când profesorul îl verifică, îl adaptează și îl transformă într-o experiență de învățare.”
– Conf. univ. dr. Iuliana Mihaela Lazăr, Universitatea din București
Relevanța studiului
Rezultatele sunt relevante pentru formarea profesorilor, pentru programele de mentorat și pentru deciziile instituționale privind integrarea inteligenței artificiale în educație. Studiul arată că alfabetizarea în IA nu poate fi redusă la accesul la instrumente digitale. Ea presupune discernământ pedagogic, verificarea conținutului, protecția datelor și responsabilitate față de procesul de învățare.
Partener: Universitatea din București (UB)
Echipa proiectului din partea Universității din București
- univ. dr. Ion Ovidiu Pânișoară – Manager Proiect UB/Expert suport mentorare
- univ. dr. Iuliana Mihaela Lazăr – Expert suport mentorare
- drd. Maria Diana Piele – Expert suport mentorare
- univ. dr. Sorin Cristea – Expert suport mentorare
Membrii echipei au contribuit la activitățile de mentorat, la analiza rezultatelor, la elaborarea rapoartelor intermediare și a raportului final, precum și la dezvoltarea unor resurse aplicative pentru utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în educație.
Detalii proiect
Prin proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, Asociația Edu Apps își reafirmă angajamentul de a sprijini profesorii în adaptarea la noile cerințe ale educației digitale și de a contribui la modernizarea sistemului de învățământ din România.
Finanțat prin PNRR (Fonduri pentru România modernă și reformată), proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” a pus la dispoziția cadrelor didactice o bibliotecă digitală cu 9.422 de Resurse Educaționale Deschise și 151 de materiale video din atelierele pedagogice, disponibile gratuit. În total, prin program au fost formați peste 15.200 de profesori din învățământul preuniversitar.
Beneficiar: Asociația Edu Apps
Codul proiectului: ID_19
Titlul proiectului: “Clasa Viitorului – pedagogie digitală”
Componenta 15 : Educație. Reforma 5 : Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației
Investiția 8 – Program de formare la locul de muncă pentru personalul didactic și finanțator pentru apelul „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar”
Obiectivele proiectului: Dezvoltarea sistemului educațional prin programe de formare a competențelor digitale, bazate pe DigCompEdu, pentru 15.000 de cadre didactice din învățământul preuniversitar de stat. Apelul „Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar”, cod ID_19, Reforma 5, Investiția 8
Valoarea totală a proiectului: 65.146.935,44 lei
Valoarea finanțată din PNRR: 59.619.600 lei
Data începerii: 21.10.2024
Data finalizării: 31.05.2026
Date de contact
Email: pd@eduapps.ro / Telefon: 021 9996
Site proiect: https://pedagogiedigitala.clasaviitorului.ro
Facebook: https://www.facebook.com/eduapps.ro
Notă. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”