Educația digitală aduce provocări noi, iar înțelegerea și gestionarea emoțiilor devine tot mai importantă pentru cadrele didactice. Managementul emoțiilor în clasa digitală a devenit una dintre cele mai presante provocări pentru cadrele didactice din România. Cum gestionezi un elev demotivat într-un mediu dominat de ecrane? Cum creezi un climat emoțional pozitiv atunci când tehnologia modifică profund dinamica clasei? Cum rămâi tu însuți un model de echilibru emoțional în fața unor situații tot mai complexe?
Pe data de 10 iunie 2025, Asociația Edu Apps a organizat masterclassul cu tematica „Managementul emoțiilor în clasa digitală”. Evenimentul a fost dedicat exclusiv cadrelor didactice care fac parte din proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”.
Întâlnirea a propus abordări clare și aplicate despre înțelegerea și gestionarea emoțiilor neplăcute, tehnici de motivare adaptate contextului digital și strategii de management al situațiilor sensibile sau de criză la clasă. Temele abordate — rolul profesorului ca model de reglare emoțională, utilizarea consilierii educaționale și crearea unui climat emoțional pozitiv — sunt relevante pentru orice cadru didactic care lucrează astăzi cu generația digitală.
Invitați:
Webinarul s-a bucurat de prezența unor specialiști de top în psihologia educațională:
Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu este profesor la Universitatea din București și expert internațional în testare psihologică, evaluare educațională și adaptare interculturală a metodelor de evaluare.
Prof. Univ. Dr. Adrian Opre activează în cadrul Departamentului de Psihologie al Universității „Babeș-Bolyai”, cu expertiză în psihologie cognitivă, dezvoltare socio-emoțională și aplicații ale științelor cognitive în educație.
Moderator: Prof. Univ. Dr. Ovidiu PÂNIȘOARĂ, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, director al Departamentului de Formare a Profesorilor și conducător de doctorat în domeniul științele educației.
Înțelegerea emoțiilor în context digital și vulnerabilitatea noilor generații
Dezbaterea a pornit de la o realitate observată de prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară: avem de-a face cu o generație profund afectată de expunerea masivă la mediul digital și de izolarea din perioada pandemiei, o generație care pare adesea mai fragilă și care își pierde repede motivația și capacitatea de a gestiona eșecul.
Analizând acest fenomen, prof. univ. dr. Adrian Opre atrage atenția că, deși există diferențe clare de „sintaxă” cognitivă între „imigranții digitali” (adulții) și „nativii digitali” (elevii), nu trebuie să cădem în capcana fetișizării acestor diferențe. El explică vulnerabilitatea tinerilor printr-o perioadă lungă de „prea mult bine” și printr-un model de parenting hiperprotectiv, adesea împrumutat necritic din alte culturi (de tipul „nu îi spun niciodată nu copilului”). Lipsa interdicțiilor și a expunerii la frustrări minore în copilărie duce la o intoleranță majoră la frustrare mai târziu.
Completând această perspectivă, prof. univ. dr. Dragoș Iliescu confirmă, pe baza studiilor științifice, că generațiile actuale sunt, în medie, mai vulnerabile la stres și critică. Acest lucru se datorează mediului digital în care trăiesc, un spațiu dominat de comparație socială constantă (like-uri, followeri), unde orice greșeală devine publică și persistentă. Mai mult, prof. dr. Dragoș Iliescu identifică o serie de factori prin care tehnologia generează anxietate:
- Supraîncărcarea cognitivă (overload): Elevii sunt expuși la surse multiple de informație simultan, ceea ce le epuizează capacitatea de concentrare profundă.
- Fragmentarea atențională: Notificările constante distrag atenția și creează oboseală și frustrare.
- Monitorizarea constantă: Aplicațiile și platformele măsoară și raportează fiecare acțiune, generând presiune de performanță.
- Inegalitățile digitale: Lipsa accesului la echipamente sau internet bun naște un sentiment profund de rușine socială și inadecvare.
Managementul situațiilor sensibile la vârste mici (preșcolar și primar)
Abordând aplicat gestionarea situațiilor de criză, cum ar fi anxietatea de separare la intrarea în grădiniță, prof. dr. Adrian Opre propune soluții creative, dar fundamentate științific. El a oferit exemplul unei intervenții în care, pentru a implica părinții reticenți, echipa de psihologi a folosit „scrisori terapeutice”. În loc ca educatoarea să îi dea mamei sarcini pentru acasă, scrisoarea venea direct de la un personaj îndrăgit de copil (ex. „Prințesa fluturilor”). Prin această metodă etică și elegantă, copilul devine vectorul motivațional care determină părintele să continue acasă exercițiile de reglare emoțională începute la clasă.
Pentru ciclul primar, prof. dr. Dragoș Iliescu subliniază că elevii au o gândire concretă și emoții foarte intense, dar pe care nu știu să le verbalizeze. Astfel, el propune patru strategii esențiale:
- Rutine emoționale clare: Introducerea unor ritualuri zilnice la începutul și finalul orelor (ex. „Cum ne simțim azi?”), eventual folosind emoticoane, pentru a crea predictibilitate.
- Alfabetizarea emoțională: La fel cum denumirea culorilor ajută la manipularea lor mentală, verbalizarea emoțiilor permite controlul lor. Se pot folosi filme de animație (precum Inside Out), povești sau jocuri (ex. „monstrulețul emoțiilor”) pentru a-i ajuta pe copii să-și identifice trăirile.
- Reglarea prin corp și mediu: Utilizarea tehnicilor de respirație diafragmatică sau crearea unui spațiu fizic specific în clasă (un colț de liniște, un panou al emoțiilor).
- Modelarea de la adult: Copiii imită comportamentul învățătoarei. Dacă adultul verbalizează propria reglare emoțională („Sunt puțin agitat, așa că voi respira adânc”), copiii vor învăța să facă același lucru.
Rolul profesorului ca model de reglare emoțională
Prof. dr. Ovidiu Pânișoară atrage atenția că profesorul modern nu mai trebuie să fie doar un „livrator de informații”, ci un cărturar, un model uman care să aibă grijă de starea de bine a elevilor, subliniind că „un profesor fericit creează elevi fericiți”.
Legat de acest aspect, prof. dr. Dragoș Iliescu introduce două concepte psihologice fundamentale: spillover (revărsarea) și crossover (transferul emoțional). Spillover-ul apare atunci când stresul profesorului dintr-un alt context (ex. probleme administrative) se revarsă în comportamentul său la clasă. Crossover-ul se referă la transferul direct al acestor emoții – adesea negative – de la profesor către elevi. Pentru a preveni acest lucru, este nevoie de o abordare integrată la nivelul întregii școli, deoarece nu poți avea elevi echilibrați emoțional cu profesori aflați în burnout.
La rândul său, prof. dr. Adrian Opre face o distincție salutară privind percepția profesorilor asupra emoțiilor: trebuie să renunțăm la a categorisi emoțiile strict în „pozitive” și „negative” și să le evaluăm ca fiind „funcționale” sau „disfuncționale”. De exemplu, o emoție negativă precum frica sau tristețea (ca urmare a unui eșec școlar) este profund funcțională și mobilizatoare, pe când depresia este disfuncțională. Prof. dr. Adrian Opre îi încurajează pe profesori să integreze elemente cu valoare terapeutică și emoțională direct în disciplina pe care o predau (ex. literatura, istoria, matematica), creând povești sau momente care să modeleze reziliența fără a altera conținutul științific.
Tehnici de motivare și ancorarea în paradigma actuală
Discutând despre demotivarea care s-a accentuat odată cu trecerea masivă în online, prof. dr. Dragoș Iliescu apelează la una dintre cele mai valide teorii actuale: Teoria Autodeterminării (Self-Determination Theory), care se bazează pe trei nevoi fundamentale ale elevului:
- Autonomia: Profesorul trebuie să ofere elevilor control real și posibilitatea de a alege (ex. libertatea de a alege formatul temei: video, poster digital sau podcast) și să le permită, unde e posibil, să lucreze în ritm propriu.
- Competența: Elevul trebuie să simtă că progresează. Se aplică principiile de mastery learning: feedback constructiv frecvent, dificultate progresivă și vizibilitatea progresului prin jurnale digitale. Este demontat mitul conform căruia elevilor le este frică de teste (mediul lor digital fiind plin de teste continue, ca în aplicațiile tip Duolingo), explicând că lor le este frică de fapt de consecințele sociale și reacția părinților la rezultatul testelor.
- Relaționarea: Mediul digital poate fi depersonalizant, de aceea este vitală crearea de proiecte colaborative și a unei comunități autentice, nu doar o interacțiune pasivă cu un ecran.
Răspunzând provocării lansate de prof. dr. Ovidiu Pânișoară referitoare la „școala pe TikTok”, prof. dr. Adrian Opre susține că trebuie să ne adaptăm la paradigma acestei platforme. Elevii de azi operează eficient cu informație scurtă și dinamică, trecând de la o educație de tip just in case (în caz că îți va trebui cândva în viață) la o învățare de tip just in time (informație necesară aici și acum). Profesorii nu trebuie să respingă tehnologia, ci să-i extragă principiul atrăgător – livrarea modulară și clară a cunoștințelor – pe care să insereze conținutul educațional valoros.
Crearea unui climat emoțional pozitiv în clasa digitală
În concluzie, crearea unui mediu optim necesită, așa cum subliniază prof. dr. Adrian Opre, renunțarea la rigiditatea conservatoare a adulților. Profesorul autentic trebuie să aibă curajul să se scufunde în „sintaxa” și lumea virtuală a elevilor, să le înțeleagă grila de lectură a realității, abia apoi putând să își adapteze mesajul formativ.
Prof. dr. Dragoș Iliescu concluzionează că, de fapt, elementele care fac ca o clasă digitală să aibă un climat pozitiv sunt identice cu cele din clasa fizică: siguranța psihologică (libertatea de a greși și de a te exprima fără teama judecății sau a rușinii), conectarea socială (sentimentul de apartenență), autenticitatea profesorului și predictibilitatea asigurată prin ritualuri. Tehnologia trebuie asumată cu echilibru, nu ca un scop în sine, ci ca o unealtă adaptată noilor generații, care menține în centrul său legătura umană profundă dintre dascăl și elev.
Intervențiile experților invitați au fost completate de contribuții scrise, sub forma unor articole de specialitate dedicate tematicilor abordate în cadrul fiecărui masterclass. Citiți articolele referitoare la acest masterclass accesând linkurile de mai jos.
Competențele emoționale ale elevilor în contextul provocărilor digitale
Strategii de gestionare a emoțiilor în educația digitală
Colecția completă de resurse educaționale poate fi consultată aici.
Complementar sesiunilor de tip masterclass, cadrele didactice implicate în proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” au beneficiat de ateliere pedagogice online. Aceste întâlniri au fost axate pe demonstrații practice privind integrarea la clasă a instrumentelor și metodelor digitale. Materialele video rezultate în urma acestor sesiuni aplicative sunt disponibile pentru consultare în secțiunea Ateliere pedagogice.
Asociația Edu Apps a derulat proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!, în cadrul apelului Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cod ID_19. Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea competențelor digitale și de pedagogie digitală ale profesorilor, pentru a integra eficient tehnologiile în practicile de predare și pentru a crește calitatea educației.