Școala în era digitală nu mai este un concept de viitor — este realitatea din fiecare sală de clasă. Profesorii se confruntă zilnic cu întrebări la care nu există răspunsuri simple: Cum mă raportez la tehnologie fără să pierd esența actului educațional? Cum îi motivez pe elevii crescuți în fața ecranelor? Ce mai înseamnă rolul de profesor când informația este la un click distanță?
Pe 22 mai 2025, Asociația Edu Apps a organizat un masterclass online dedicat acestor întrebări, în cadrul proiectului „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”. Evenimentul a reunit cadre didactice din învățământul preuniversitar într-o dezbatere despre impactul real al tehnologiei asupra procesului educațional, asupra relației profesor-elev și asupra motivației în era digitală.
Dezbaterea nu a oferit rețete miraculoase. În schimb, a propus un cadru de reflecție esențial pentru orice profesor care dorește să transforme provocările digitalizării în oportunități reale de învățare. Subiectele abordate — transformarea rolului cadrului didactic, nevoile reale ale generației digitale și motivația elevilor în contextul tehnologiei — sunt relevante pentru orice cadru didactic, indiferent de disciplină sau nivel de predare.
Invitați:
Evenimentul s-a bucurat de prezența unor invitați cu o expertiză vastă în științele educației:
Prof. Univ. Dr. Anca NEDELCU este cadru didactic și prodecan la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specialist în educație interculturală și management educațional. Coordonează proiecte naționale și internaționale și este activă în formarea cadrelor didactice.
Prof. Univ. Dr. Romiță IUCU, este Președintele Consiliului de Orientare și Analiză Strategică (COAS) al Universității din București, expert în educație universitară și politici educaționale și profesor de pedagogie în învățământ superior. Este una dintre cele mai influente voci în analiza strategică a sistemului educațional.
Moderator: Prof. Univ. Dr. Ovidiu PÂNIȘOARĂ, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București, director al Departamentului de Formare a Profesorilor și conducător de doctorat în domeniul științele educației.
Repere și strategii pentru școala în era digitală. Contextul general și provocările de sistem
În deschiderea analizei tematice, prof. univ. dr. Sorin Cristea a sintetizat foarte scurt preocupările majore ale cadrelor didactice extrase dintr-un sondaj prealabil. Acesta a subliniat că, dincolo de utilitatea didactică a tehnologiei, profesorii ridică probleme profunde de filosofie și sociologie a educației. S-a atras atenția asupra limitelor educației digitale (mai ales în învățământul preșcolar și primar), asupra nevoii de a asigura un acces echitabil la resurse și asupra supraîncărcării curriculare care blochează de multe ori aprofundarea competențelor.
Profilul elevului nativ digital: de la deficitul de natură la învățarea fragmentată
O parte fundamentală a masterclassului a fost dedicată înțelegerii copilului de astăzi, care funcționează într-o cu totul altă paradigmă cognitivă și emoțională. Prof. univ. dr. Anca Nedelcu a subliniat că, deși în esență copilăria rămâne guvernată de aceleași nevoi emoționale, mediul de manifestare s-a schimbat radical. Un exemplu inedit oferit a fost cel al adolescenților care ajung să ceară validare identitară de la inteligența artificială, întrebând asistenții virtuali: „Ce părere ai despre mine?”.
Prof. dr. Anca Nedelcu a propus o distincție clară între învățarea tradițională (liniară, analitică, de tip „Gutenberg”) și noua formă de învățare a nativilor digitali, caracterizată ca fiind o învățare pe sărite, cumulativă și bazată pe o cunoaștere distribuită pe multiple surse. Copiii de astăzi sunt hiper conectați, culeg informații de peste tot ca pe un puzzle, însă acest exces de informație distribuită poate duce rapid la superficialitate și supraîncărcare.
Mai mult, s-a discutat despre fenomenul îngrijorător al „culturii de dormitor”: tinerii stau foarte mult timp închiși în fața ecranelor, generând o iluzie a siguranței pentru părinți, care consideră că aceștia sunt protejați pentru că nu sunt pe străzi cu prieteni necunoscuți. Totuși, această „cultură de dormitor” vine la pachet cu un stil de viață sedentar, o lipsă a jocului liber nestructurat și un puternic „deficit de natură”.
Combaterea dezinformării și necesitatea educației media
Într-o lume în care oricine devine creator de conținut, prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară a ridicat problema vulnerabilității elevilor în fața informațiilor false (fake news) și a zvonurilor care se propagă instantaneu prin tehnologie.
Pentru a contracara acest fenomen, prof. dr. Anca Nedelcu a explicat că profesorii nu mai pot acționa ca niște gardieni absoluți ai informației, ci trebuie să formeze „polițistul din mintea elevului”. Educația media nu ar trebui predată neapărat ca o materie separată, ci infuzată la fiecare disciplină, învățându-i pe elevi cum să selecteze sursele, cum să gândească critic și cum să producă un conținut digital responsabil.
La rândul său, prof. univ. dr. Romiță Iucu a propus utilizarea teoriei „învățării transformative” (transformative learning). Pentru a combate un fals informațional, nu este suficientă simpla negare a acestuia de către profesor. Cadrul didactic trebuie să ofere elevului unghiuri și perspective diferite de analiză, îmbinând componenta digitală cu elemente de senzorialitate și emoționalitate (de exemplu, audierea unei piese muzicale, citirea unui text emoțional) pentru a sparge tiparul superficial al informației digitale.
Motivația și impactul stilurilor de parenting asupra efortului școlar
Una dintre cele mai mari provocări sesizate de profesori este demotivarea elevilor. Prof. dr. Anca Nedelcu a evidențiat faptul că îndemnurile moralizatoare tradiționale (ex. „învață pentru că așa trebuie”) nu mai au niciun efect asupra noilor generații. Acești elevi au nevoie de găsirea unui sens imediat, de implicare activă și de vizibilitatea progresului lor, fiind obișnuiți din mediul online cu recompense instantanee și feedback constant. O recomandare cheie pentru profesori a fost să nu folosească aplicațiile digitale doar ca „floricele didactice” sau ornamente pentru a atrage atenția, ci ca un instrument care să-i atragă pe elevi către o învățare de profunzime.
În completarea acestei idei, prof. dr. Ovidiu Pânișoară a punctat o cauză externă școlii, dar cu impact major: stilul de parenting prea relaxat. Părinții moderni confundă adesea iubirea cu lipsa de fermitate. Copilul crește fără limite clare, iar când ajunge la școală intră în coliziune cu un sistem care necesită reguli, efort îndelungat și disciplină, școala fiind un spațiu de antrenament pentru integrarea reală în societate.
Redefinirea rolului profesorului: de la transmițător la facilitator și designer de experiențe
Un consens al experților a fost că rolul profesorului se schimbă structural. Prof. dr. Romiță Iucu a explicat că digitalizarea ne obligă să renunțăm la proiectările didactice rigide, liniare, și să adoptăm gândirea bazată pe „scenarii flexibile” de învățare. Profesorii din România, recunoscuți pentru creativitatea lor, trebuie lăsați să construiască trasee de micro învățare (micro-learning) bazate pe feedback emoțional continuu.
O altă perspectivă a venit de la prof. dr. Anca Nedelcu, care a exemplificat cu sisteme educaționale vestice (precum cel britanic sau olandez), unde curriculumul este esențializat tocmai pentru a permite „învățarea pe îndelete” (slow learning) și fixarea solidă a cunoștințelor.
Chiar dacă informația este la un click distanță, prof. dr. Anca Nedelcu a subliniat că monopolul profesorului s-a mutat de pe deținerea cunoașterii pe facilitarea acesteia. Profesorul devine un designer de experiențe de învățare, rol pe care nicio tehnologie, oricât de avansată, nu îl va putea înlocui.
Echilibrul emoțional, echitatea și reconectarea cu natura
Un punct extrem de sensibil abordat în cadrul masterclass-ului a fost problema echității. Prof. dr. Anca Nedelcu a avertizat că abuzul de tehnologie nu este singura noastră problemă, ci și adâncirea inegalităților pentru copiii din medii defavorizate. Faptul că un copil vulnerabil primește o tabletă nu produce învățare, dacă acesta nu este ghidat pedagogic să o folosească pentru a-și lărgi orizontul.
Din aceeași sferă a grijii pentru elev, prof. dr. Romiță Iucu explică termenul de „transcluziune” ca pe o evoluție și o extindere a conceptului clasic de incluziune, o schimbare necesară în contextul global actual.
Conform explicației sale, transcluziunea nu se rezumă doar la a oferi o șansă de acces în sistemul educațional copiilor care provin din medii dezavantajate. Mai mult decât atât, transcluziunea vizează susținerea tuturor acelor elevi care, deși sunt integrați în sistemul școlar, nu reușesc să își atingă maximumul lor de potențial.
Astfel, prin transcluziune, datoria fundamentală a școlii și a profesorilor devine aceea de a-i ajuta pe elevi să se transforme în „cea mai bună variantă posibilă a lor”. Acest proces este strâns legat de personalizarea educației prin intermediul tehnologiei, oferindu-i fiecărui copil șansa de a se dezvolta la capacitate maximă, dincolo de simpla accesibilitate la resurse.
În concluzie, prof. dr. Ovidiu Pânișoară a lansat un apel către adoptarea unei „diete tehnologice”. Tehnologia, deși fascinantă, este un consumator masiv de energie mentală. Creierul are nevoie de o relaxare autentică, care nu poate fi obținută în fața ecranelor, ci prin reconectarea directă cu natura și prin comunicarea autentică, interumană (outdoor education). Așa cum a concluzionat minunat prof. dr. Anca Nedelcu: tehnologia este doar mediul și instrumentul de sprijin, însă educația va rămâne întotdeauna cu și despre oameni.
Intervențiile experților invitați au fost completate de contribuții scrise, sub forma unor articole de specialitate dedicate tematicilor abordate în cadrul fiecărui masterclass. Citiți articolele referitoare la acest masterclass accesând linkurile de mai jos.
Noile abordări ale învățării și predării din perspectivă co-creativă și transformativ – digitală
Colecția completă de resurse educaționale poate fi consultată aici.
Complementar sesiunilor de tip masterclass, cadrele didactice implicate în proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” au beneficiat de ateliere pedagogice online. Aceste întâlniri au fost axate pe demonstrații practice privind integrarea la clasă a instrumentelor și metodelor digitale. Materialele video rezultate în urma acestor sesiuni aplicative sunt disponibile pentru consultare în secțiunea Ateliere pedagogice.
Asociația Edu Apps a derulat proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!, în cadrul apelului Pedagogie digitală pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, cod ID_19. Obiectivul proiectului a fost dezvoltarea competențelor digitale și de pedagogie digitală ale profesorilor, pentru a integra eficient tehnologiile în practicile de predare și pentru a crește calitatea educației.