Articol realizat de Prof. univ. emerit dr. Ioan Neacșu, în cadrul primului masterclass online organizat în proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”.
Seria de masterclassuri lansată de Asociația Edu Apps oferă profesorilor din proiectul „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală” o oportunitate valoroasă de dezvoltare profesională post-formare, prin dialog deschis cu experți recunoscuți din domeniul științelor educației și al tehnologiei.
Primul eveniment online din această serie, desfășurat pe 29 aprilie 2025, a adus în atenție tema „Pedagogie digitală – Oportunități și limite”, oferind un spațiu de reflecție asupra provocărilor reale ale educației în era tehnologiei. Masterclassul a generat un dialog viu, întrebări consistente și un feedback cald din partea cadrelor didactice, confirmând relevanța acestor întâlniri pentru comunitatea educațională.
În continuarea acestui masterclass, vă invităm să parcurgeți articolul semnat de domnul Prof. univ. emerit dr. Ioan Neacșu, care sintetizează și dezvoltă ideile discutate, oferind repere teoretice și reflecții aplicate despre pedagogia digitală și noile provocări ale profesiei didactice.
Fundamentele pedagogiei digitale: alfabetizarea didactică, mecanisme neuroștiințifice, practici formative ale competenței digitale
1.Uceniciile de start sunt diverse
Starturile în alfabetizarea digitalului cunosc cel puțin trei niveluri ale experiențelor de viață : a) timpurie, dominată de ludicul imaginativ nesistematic și contextul uman metaforic numite de Dan Tapscott „Crescuți digital”; b) școlară normală, dirijată,sistematică și asistată de un actor formal pregătit să realizeze instruirea digitală cu feedback profesionist; c) post școlară, prin acțiuni relativ autonome ,integrate în practica profesiei, la maturitate, cu durată variabilă, cu progrese în bucle reiterative ,asociate profesional și curricular.
2.Contextul european este favorizant.
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat , în 2006, Recomandarea privind competențele cheie parcursul întregii vieți (2006/962/EC), solicitând guvernelor ţărilor membre să includă competențele cheie în strategiile lor naţionale privind educația. Sunt menționate opt competențe-cheie,considerate fundamentale pentru fiecare cetățean .Comisia Europeană a elaborat Cadrul european al competenţei digitale a educatorilor, numită DigCompEdu (Redecker, 2017), oferind un model de referință detaliat și practic pentru promovarea sistematică a competențelor digitale. În Planul de acțiune pentru educație digitală (2021-2027) al Comisei Europene se arată că abilitățile digitale sunt esențiale pentru toate cadrele didactice, alfabetizarea digitală fiind necesară pentru o existență normală în lumea digitalizată. DigCompEdu este un cadru formativ solid științific, ghidează politicilor de instruire publică , facilitează aplicarea instrumentelor și programele de formare. Cadrul DigCompEdu descrie aceste abilităţi digitale pentru profesori , propunând 22 de abilităţi în 6 domenii. Astfel:
- Domeniul 1: vizează mediul tehnologiilor digitale utilizate de profesori în interacţiunile cu alte părţi interesate, pentru dezvoltarea profesională proprie și binele organizaţiei;
- Domeniul 2: este destinat abilităţilor de utilizarea eficientă și responsabilă a creării și partajării resurselor digitale necesare învăţării digitale;
- Domeniul 3: este alocat gestionării și utilizării tehnologiilor digitale în predare și învăţare;
- Domeniul 4: este destinat utilizării strategiilor digitale pentru îmbunătăţirea evaluării;
- Domeniul 5: se concentrează pe potenţialul tehnologiilor digitale utilizabile în strategiile de predare și învăţare centrate pe cursantul independent;
- Domeniul 6: detaliază competenţele pedagogice specifice și necesare și asociate dobândirii de cursanţi a competenţei digitale.
Cadrul pedagogic operațional pune la dispoziţie actanților un model de progres, ajutând profesorii să își evalueze și să își dezvolte competenţa digitală..
3.Neuroștiințele pot oferi coduri explicative ale mecanismelor formării digitale.
Neuroștiințele cognitive actuale explică mecanismele percepțiv digitale destinate cunoașterii și recunoașterii formelor limbajului comunicării scrise digitale, în special a caracteristicilor de mărime, formă, particularități grafice , de spațiere, care conferă identitate distinctă a calității de a fi literă, silabă, cuvânt, sintagmă, propoziție, frază,enunț, paragraf , text de sine stătător digital .
Importantă de semnalat aici este ideea conform căreia la cei care depun un efort de A ÎNVĂȚA practic digital, aria neuronală a percepției simbolurilor digitale cunoaște dezvoltări progresive,. Subiecții care învață mult în domeniul digital asociază și zona parietală a scrisului, mărind potențialul antrenamentului unificator al lobului frontal cu cel parietal, efectul fiind de unire sau conversie și armonizare neuronală al grafemelor simbolice ( semne cu semnificație) cu fonemele( sunetele corepunzătoare (surse cu plusuri explicative .
Concluzia preliminară: cititul cu memorarea digitalului specializează progresiv circuitele cerebrale, acestea devin progresiv un produs cultural general pregătitor pentru evoluțiile curriculare școlare. Conația stîngii și dreaptei cerebrale dezvoltă capacitatea subiectului care învață de a iniția și organiza acțiuni cu sens digital, capacitatea de a pătrunde sistemul motivațional al dinamicii potențialului nostru integrator digital, uneori și intuitiv, sesizabil , mai ales, în modelele acționale creative.
4.Modele de instruire digitală-identități în cucerire
Sintetic evaluate,aunele au o identitate inovativ-nivelară, precum sunt modelele inductive cu geometrie variabilă( Hilda Taba ), instruirea algoritmică și semieuristică ( Landa), instruirea digital-iconică, Instruirea transformativ digitalizată( Mezirow). Altle au identitate transformată , cu origini în modele neoclasice, precum neobehavioriste ( Skinner), cognitive și metacognitive( Flavell), neurodidactice informational-digitale ( B. Joice), transformative dirijate pentru învățare la distanță ( Mezirow) etc.
5. Didactica învățării pragmatice utilă pedagogilor digitali
Oferim aici, un text prelucrat, reflectănd concepția Universității Harvard, cu relevanța pentru Statutul pedagogic operațional decizional . Semnificative operațional sunt :
- formarea unei grupe de profesori competenți , care pot asigura integrarea digitală în programul de formare normală și incluzivă a educaților;
- promovarea de tehnologii simplificate și integrate pedagogic , teoretice și practice, pozitive ca pregătire și motivant-atitudinal sau acțional; cunoașterea și aplicarea vor fi focalizate pe cum se învață, pe ce suporturi lingvistice, cu ce softuri se asociază predarea;
- valorizarea rezultatelor echipei interdisciplinare , promotoarea unor schimbări simplificatoare ca arhitectură curricular și lingvistic integrate ;
- creșterea ofertei de trasee alternative de formare, sub forma unei hărți specifice didacticii performante, chiar unei duble formări a profesorilor – pedagogie digitală și curriculară
6.Construcția pedagogic formativă a profesorilor
Există un model inovativ mental al predării și învățării în clasele cu grupuri relativ omogene ca pregătire lingvistică anterioară ( etapa educației timpurii ), elaborat de experții Centrului DEREK BOOK pentru Predare și Învățare al Universității Harvard. Posibil de aplicat Intr-o constructie dominant interogativă, la care răspund proiectanții unui Program inteligent formativ aplicabil digital cu mici ajustări în școlaritatea din Romania sunt următoarele:
- Cum se construiesc cunoștințele digitale în mentalul subiecților care predau vs. învață, prin ce strategii de comunicare eficiente, pe ce teorii ale învățării utile se bazează formarea competenței digitale ?
- Care sunt și cum funcționează mecanismele învățării / formării competenței digitale, esențiale fiind comunicarea, înțelegerea și construcția progresivă a capacităților definite prin precum stabilitatea, eficiența, calitatea și transferul curricular al acestei competențe?
- Cum construim eficient suporturile de implementare a tehnicilor de instruire la standardele prevăzute în mediul formal al proiectului de formare al competențelor digitale ?
- Cum planificăm , cum livrăm instruirea prin metodologii tradiționale și nontradiționale și cum implicăm pozitiv actorii în formării competenței generice digitale?
- Cum selectăm și proiectăm alternativele de integrare a competenței digitale nou formate într-un nou referențial curricular?
- Cum utilizăm feedbakul proactiv și postactiv necesar formării eficiente prin instruirea digitală specifică?
Aplicație: o posibilă programă de inițiere în limbajul Educației digitală a profesorilor din învățământul primar, impune ca necesară practicilor viitoare o structură al cărei conținut va cunoaște în România variate denumiri integrate limbajului Pedagogiei digitale, precum : Indreptar lingvistic digital; Portofoliu lingvistic digital;Curs de initiere în educația lingvistică digitală;Platforma unui curs intensiv de educație lingvistică digitală; Instrumente lingvistice digitale esențiale,evaluative adecvate pedagogiei utilizării la clasă.
Esența unor astfel de preocupări este exprimată în Romania de un obiectiv complex precum: explorarea educatiei lingvistice-digitale de btimpuriu, într-un sistem metodologic bazat pe jocuri și platforme, cu adoptarea de criterii lingvistice adecvate diferitelor stiluri de învățare, în ritmuri adecvate , în modalități simple de înțelegere, progresive și moderate ca dificultate, , atractive, colaborative, în contexte hibride, formale și informale, în grupuri mici sau individuale, cu rutine/algoritmi bine gânditi… “
7.Conștiința limitelor mental-rezolutive ale excesului digital
Limitele, exprimate ca aspecte de vulnerabilitate, vizează : efectul Flynn, ca regresie a IQ tinerelor generații; superficialitatea perceptiv-mintală a utilizării multitaskingului la clasă; sărăcirea conectivității în instruirea online; procrastinerea, efect al tacticii efortului amânat; absența metacognitivității datorate excesului de algoritmizare; slăbirea evaluării constanței progreselor datorate lipsei feedbackului adecvat; stoc redus al capitalului cultural în condițiilor cumulului de efecte negative; efectul nerealist al condiționării artificiale prin excesul laudei parazitare a părinților la reușitele nesemnificative ale copiilor școlari mai mari; limitele opțiunilor timpurii inadecvate și puternic subiective social.
Bibliografie selectivă
Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate,O.,Pănișoară, I.-O. (coord),(2020). Educația dioitală .Polirom.
Hodgkin,R.A.(1985). Playing and Exploring.Methuen.
Middleton,M., Perks,K.(2014). Motivation to Learn. Corwin.
Neacsu,I.( 2024). Învățământ și competențe educaționale.Studii de țară :itinerar geografic, identități creative. Polirom.
